Invata Prim Ajutor - BLOG

Furia

18th septembrie 2018 / SPARD Team / Un psiholog raspunde

Inima bate mai repede, o auzi din ce în ce mai clar, o căldură plăcută te învăluie și brusc te simți mai agil, mai puternic, mai motivat. Corpul ia poziția de luptă, dinții ies la iveală pentru că așa ne-a educat natura cu mult timp în urmă și începe “dansul” expansiv al puterii. Știu, seamănă destul de mult cu Hulk. Adevărul este că noi toți avem un mic Hulk, ce nu ratează niciun moment să afirme.

Furia, ca toate celelalte emoții, are nevoie să-i definești un spațiu de exprimare, ca timp dar și context, în limitele căruia se poate consuma și dincolo de care să „lucreze” cu tine. În absența acestui „locușor” în care să-i permiți să existe, se transformă într-un veritabil sabotor. Cum alegem acest spațiu pentru ea dar și cum o putem înțelege mai bine, descoperim împreună.

Astfel integrăm cu fericire furia ca parte din noi. Primul pas în împrietenirea cu această nouă entitate este acceptarea faptului ca există și canalizarea energiei sale către activități constructive nouă.

  • Sportul este modalitate excelentă de a construi pe baza acestei energi. Majoritatea oamenilor se fereste de această recomandare tocmai pentru ca ceea ce urmează în continuarea ei nu-și găsește un loc în viața lor. Astfel nu vom spune că este necesar să alergați 12 km zilnic, să faceți un circuit de lucru al brațelor sau să lucrați zilnic câte o grupă musculară. Fiecare corp este diferit și fiecare persoana are un nivel propriu de disponibilitate în raport cu sportul așa fiți blânzi cu voi înșivă, permiteți-vă să încercați și să descoperiți ce activități vă plac. Poate o drumeție de 6h nu vă va obosi atât de tare ca 45 de minute de jogging. A te menține activ este un stil de viață, nu necesită abonamente la sală și nici antrenori personali. Daca în această lungă călătorie către iubirea propriului corp veți găsi interesant să investiți mai multe resurse în asta, permiteți-vă și asta, de asemenea. Cheia este să acceptăm că suntem ființe dinamice și că interesele noastre variază.
  • Luați o pauză. Dacă ați identificat un potențial factor care vă declanșază reacții de furie, încetați o perioadă sa mai interacționați cu el. În funcție de situație, pot fi câteva minute sau cateva zile/săptămâni. După ce intervine relaxarea, puteți face o scurtă analiză.Vom lua exemplul sefului care ne enervează:
    • Ce din această persoană ma face să mă simt așa?
    • Cum mă simt când mă gândesc la el?
    • Ce am când nu sunt în preajma lui și pierd atunci când interacționez cu el?
    • De ce îmi amintește această persoană?
    • Ce am nevoie ca să mă simt mai bine în prejma lui?
    • Ce pot încerca să fac diferit ca să mă simt mai bine?
    • Ce nu depinde de mine și trebuie să iau în calcul că nu pot schimba la tot procesul acesta?
    • Cine mă poate ajuta?
    • Cum mi se pare acum toată situația?
  • Căutați și exersați ce tehnici de relaxare vă sunt cele mai potrivite. Pot fi cele bazate pe respirație, sau meditație, sau yoga, de ce nu?!

Dacă mă gândesc la situația problematică în termeni de victimă-agresor-salvator:

  • În ce rol sunt atunci când devin furios?
  • În ce rol sunt atunci cand ma simt bine în relație cu factorul distructiv?
  • Ce îmi lipsește în rolul în care nu mă simt bine ȘI dețin în rolul în care mă simt bine?
  • Cum pot obține acest lucru fără să intru în vreun rol?

După ce am calmat „bestia” să încercăm să o înțelegem pentru ca nu degeaba situațiile identice declanșază diferite tipuri de reacții în oameni. Lucrul acesta îl putem face înțelegând cu ce rezonăm negativ din situatia în cauză. Putem practica o astfel de analiză precum cea de mai sus ca mod de viață. Totodată putem apela la ajutorul unui specialist pentru a beneficia de un proces mai structurat.

Și pentru că am decis că nu este benefic să blocăm furia, haideți să inventariem împreună câteva destinații de lux unde putem ajunge din cauza ei:
  • Dependențele de substanțe sau de oameni, deopotrivă la fel de dăunătoare eului. Acestea se dezvoltă insiduos, ca niște prieteni în situații dificile. Întâi ne ajută să ne integrăm într-un anume grup, ne construiesc o imagine fără ca noi sa depunem ceva efort ne acompaniază în contexte sociale. Apoi, după lungi șiruri de insistențe din partea apropiaților și ani de „prietenie” cu viciul, ne declarăm învinși.
  • Compulsiile de orice tip, ronțăitul, fumatul, verificatul robinetelor, împăturitul hainelor într-un algoritm precis sau spalatul pe mâini necontrolat excesiv ne îngreunează viața. Ele acționează pe toate palierele vieții, social, profesional, familial deoarece impun un program strict și niște condiții impetuoase de respectare. Acestea nu au răbdare cu viața noastră obișnuită așa că ne modifică programul conform propruiilor dorințe. Si de aceea întârziem la locul de muncă pentru ca ne întoarcem înapoi din teama de a nu fi închis ușa apoi ocolim pentru a ne comanda sortimentul exact de cafea și în final ne asezăm pe primul scaun de la a 2a usă al primului vagon de metrou.
  • Manifestările furiei vin adesea cu vinovăție ulterior. Când această vinovăție creste se transformă în dispoziție afectivă negativă – suntem triști nu pentru ca ar exista un motiv precis ci „din principiu”. De aici calea spre depresie e bătătorită. Ne e din ce în ce mai greu să vorbim despre neplăceri pentru că viața în sine devine o neplăcere. Și pentru ca este dificil pentru cei din jur să ne privească fără să ne poată ajuta, se distanțează.

Conștientizarea și respectarea fiecărei emoții este un act de maturitate pe care trebuie să-l avem față de noi înșine pentru o sănătate emoțională bună. Totodată, să nu uităm că iubirea față de propria persoană este o condiție esențială a unei vieți armonioase în interior și nu numai :).

Va invit sa cititi si artoclul despre Imaginea de sine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.